Connect with us

Stiri

Ing. Adrian Stanciulescu – Presedintele (P.N.A.T) despre – noul Cod Fiscal pregatit in “bucataria multinationala” si elaborarea Actelor Normative la unele institutii ale Administratiei Publice Centrale

Sursa: https://turism.info.ro/

Acum cateva zile am citit un articol foarte interesant aparut in Curierul National, intiutulat: “Noul Cod Fiscal, pregatit in bucataria multinationala” (luni 18.iulie 2022). Cele prezentate in acest articol, pe care va sfatuiesc si pe Dvs. sa-l cititi – https://curierulnational.ro/noul-cod-fiscal-pregatit-in-bucataria-multinationala/  a trezit niste intrebari legitime: Se respecta Legea 52/2003 republicata,privind trasparenta decizionala in administratia publica?

In aceasta analiza nu am cupris si Legea 62/2011, legea dialogului social, lege care a fost calcata in picioare, desi conform Tratatului privind functionarea Uniunii Europene, art.151-156, dialogul social este o componenta fundamentala a modelului social European.

Am vazut in materialul publicat in Curierul National ca la luarea deciziei privind modificarea Codului Fiscal au participat, printre altii:

Camera de comert Americana, Camera de Comert Romano-Germana, Camera de Comert Romano-Franceza (deci camere de comert bilaterale).

Pentru care am mers la Legea 335/2007 si am gasit la art.46 definitia camerei de comert bilaterale:’’ … Camerele bilaterale sunt create în scopul dezvoltării relaţiilor economice ale României cu ţările pentru care au fost create şi al promovării, apărării şi susţinerii intereselor economice ale comunităţii de afaceri ….”

Aceasta activitate intra in contradictie cu prevederile art.6,lit.b. din Legea 52/2003:

ART. 6

Prevederile prezentei legi nu se aplică procesului de elaborare a actelor normative şi şedinţelor în care sunt prezentate informaţii privind:

valorile, termenele de realizare şi datele tehnico-economice ale activităţilor comerciale sau financiare, dacă publicarea acestora aduce atingere principiului concurenţei loiale,potrivit legii;

Mergem la art.7,pct.2 din aceeasi lege :

“Anunţul referitor la elaborarea unui proiect de act normativ va fi adus la cunoştinţa publicului, în condiţiile alin. (1), cu cel puţin 30 de zile lucrătoare înainte de supunerea spre avizare de către autorităţile publice. Anunţul va cuprinde: data afişării, o notă de fundamentare, o expunere de motive, un referat de aprobare privind necesitatea adoptării actului normativ propus, un studiu de impact şi/sau de fezabilitate, după caz, textul complet al proiectului actului respectiv, precum şi termenul-limită, locul şi modalitatea în care cei interesaţi pot trimite în scris propuneri, sugestii, opinii cu valoare de recomandare privind proiectul de act normativ.”

Art.11 ,din Legea 52/2003 prevede expres:

“Minuta şedinţei publice, incluzând şi votul fiecărui membru, cu excepţia cazurilor în care s-a hotărât vot secret, va fi afişată la sediul autorităţii publice în cauză şi publicată în site-ul propriu.”

Oare dl.secretat de stat Alin Chitu, de la Ministerul Finantelor cunoaste aceste prevederi sau le-a trecut la… etc. cum au fost etichetate adevaratele organizatii patronale si sindicale ale romanilor si ale Romaniei?

Poate domnia sa recunoaste ca adevarati patrioti, care lupta pentru dezvoltarea economiei romanesti , doar unele camera bilaterale (nu toate) si ambasadele anumitor state?

In continuare doresc sa-I prezint dl. Secretar de stat  valorile T.V,A-ului in tarile U.E., atat cel standard cat si cel al industriei turismului. (Pentru S.U.A  nu este cazul pentru ca ei nu au):

List of VAT rates applied in EU member countries (last updated as of 23 March 2022)(https://europa.eu/youreurope/business/taxation/vat/vat-rules-rates/)

MemberStateStandardrateReducedrateMemberStateStandardrateReducedrateMemberStateStandardrateReducedrate
AUSTRIA2010/13SPAIN2110LATVIA2112/5
BELGIUM216/12FINLAND2410/14MALTA185/7
BULGARIA209FRANCE205,5/10NETHERLANDS219
CYPRUS195/9CROATIA255/13POLAND236/13
CZECHIA2110/15HUNGARY275/18PORTUGAL236/13
GERMANY197IRELAND2319/13,5ROMANIA195/9
DENMARK25ITALY225/10SWEDEN256/12
ESTONIA209LITHUANIA215/9SLOVENIA225/9,5
GREECE246/13LUXEMBOURG178SLOVAKIA2010

Oare reprezentantii Camerei de Comert Germana in Romania si ai Camerei de Comert Franceza in Romania cunosc aceste date ale Uniunii Europene publicate in 23 martie 2022? Oare acesti mari specialisti si doritori sa participe la dezvoltarea  economiei romanesti au vazut si diferenta intre T.V.A. standard si T.V.A. redus (in industria turismului)

Pentru a face o comparatie obiectiva prezint salariu minim si salariu mediu brut, in tarile U.E.

STATE U.E SALARIU MINIM BRUTSTATE U.ESALARIU  MINIM BRUTSTATE U.ESALARIU MINIM BRUT
AUSTRIAFRANTA1554,58MALTA748,68
BELGIA1625,72GERMANIA1585,00OLANDA1701,00
BULGARIA332,34GRECIA758,33POLONIA619,46
CROATIA567,32UNGARIA476,00PORTUGALIA775,83
CIPRUIRLANDA1723,80ROMANIA466,72
CEHIA596,36ITALIASLOVACIA623,00
DANEMARCALETONIA500,00SLOVENIA1024,24
ESTONIA584,00LITUANIA642,00SPANIA1108,33
FINLANDALUXEMBURG2201,93SUEDIA

THE MINIMUM SALARY IN EUROPE AS OF 2021 (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained)

STATE U.ESALARIU MEDIU BRUTSTATE U.ESALARIU MEDIU BRUTSTATE U.ESALARIU MEDIU BRUT
AUSTRIA4400,00FRANTA4112,00MALTA2528,00
BELGIA5120,00GERMANIA4640,00OLANDA4768,00
BULGARIA944,00GRECIA2176,00POLANIA1504,00
CROATIA1536,00UNGARIA1344,00PORTUGALIA2032,00
CIPRU2368,00IRLANDA4816,00ROMANIA672,00
CEHIA1808,00ITALIA3360,00SLOVACIA1696,00
DANEMARCA6432,00LETONIA1408,00SLOVENIA28832,00
ESTONIA1728,00LITUANIA1744,00SPANIA2720,00
FINLANDA4624,00LUXEMBURG6096,00SUEDIA4320,00

AVERANGE GROSS SALARIES BY THE EU COUNTRIES (https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained)

Foarte interesant de analizat diferenta intre salariul minim si cel mediu, tarile cu o economie sanatoasa au  salariul mediu de cel putin 2,5 ori mai mare decat cel minim (inclusiv Bulgaria de 2,84 ori). In Romania salariul mediu este de doar 1,44 ori mai mare. Economia Romaniei are sfatuitori buni, atasati dezvoltarii ei.

Sunt atat de atasati dezvoltarii economice a Romaniei incat se sacrifica si aleg sa plateasca impozit pe profit  de 16% ! Problema este daca au profit si cat este profitul de mare. In 2018 IKEA Romania nu a platit  impozit pe profit nici cat o  firma romaneasca cu un castig mediu. Am dat un exemplu,dar nu este cel mai concludent! Nu inteleg acesti mamuti de ce vin in Romania sa faca afaceri cand castigul lor este infirm? Iubesc Romania!

Sa vedem ce prevede art.13 din Legea 52/2003:

„ART. 13

(1) Autorităţile publice prevăzute la art. 4 sunt obligate să întocmească şi să facă public un raport anual privind transparenţa decizională, care va cuprinde cel puţin următoarele elemente:

  1. a) numărul total al recomandărilor primite;
  2. b) numărul total al recomandărilor incluse în proiectele de acte normative şi în conţinutul deciziilor luate;
  3. c) numărul participanţilor la şedinţele publice;
  4. d) numărul dezbaterilor publice organizate pe marginea proiectelor de acte normative;
  5. e) situaţia cazurilor în care autoritatea publică a fost acţionată în justiţie pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi;
  6. f) evaluarea proprie a parteneriatului cu cetăţenii şi asociaţiile legal constituite ale acestora;
  7. g) numărul şedinţelor care nu au fost publice şi motivaţia restricţionării accesului.

(2) Raportul anual privind transparenţa decizională va fi făcut public în site-ul propriu,prin afişare la sediul propriu într-un spaţiu accesibil publicului sau prin prezentare în şedinţă publică.

In inchiere doresc sa citez din Theodor Stolojan, fost prim-ministru si reputat economist, care a spus:

„Sa imbunatatim administrarea, sa colectam intradevar impozitele si taxele care ar trebui datorate, potrivit legislatiei actuale. De exemplu, Uniunea Europeana face evaluarea cat nu colecteaza fiecare tara din TVA. Romania este campioana. Deci, nu colectam din TVA undeva la 35 de puncte procesuale din ce ar trebui sa colectam. Asta inseamna vreo 7 miliarde de euro”

Citind aceasta declaratie se pune intrebare cine sunt cei care au intereseul sa mareasca TVA-ul? Oare cei care nu-l platesc prin tot felul de inginerii si…sfaturi care le ofera „specialistilor” nostrii. Atentie 7 miliarde de euro.

Ing. Adrian Stanciulescu – Presedintele Patronatul National al Agentiilor de Turism (P.N.A.T)

Continue Reading

Stiri

Florin Dănescu, ARB: „În fața problemelor actuale din societate oamenii nu trebuie să fie pesimiști, ci precauți”

Florin Dănescu – Președinte executiv Asociația Română a Băncilor, în dialog cu Septimiu Stoica – conciliator CSALB și Președinte al Bursei Române de Mărfuri și Irina Chițu – analist financiar.

  • „Abordarea legislativă a presat băncile, ca un pat al lui Procust, spunând cum să se rezolve problemele pentru întreaga societate. Această abordare este nefuncțională!” (Florin Dănescu)
  • „Consumatorii și băncile trebuie să-și însușească tehnica compromisului” (Septimiu Stoica)
  • „Întreaga societate, cu instrumentele sale de decizie, de protecție, de economie de piață, trebuie să conlucreze la mecanismul siguranței” (Florin Dănescu)
  • „Băncile trebuie să aibă încredere în conciliere, să fie deschise, să investească mai mult și să reducă timpii de așteptare” (Florin Dănescu)
  • „Euaș milita, aș încerca orice, ca încrederea să devină o componentă a societății românești” (Septimiu Stoica)

PODCAST CSALB Ep.10 | “În fața problemelor actuale oamenii trebuie să fie precauți, nu pesimiști”

Reporter: Sunteți în acest proiect de șase ani, de când s-a înființat CSALB, cum vedeți utilitatea acestui Centru pentru sistemul bancar?

Florin Dănescu: Încrederea care trebuia rezolvată între clienți și bănci, la vremea respectivă, a reclamat o astfel de abordare și mă bucur că a fost o abordare europeană încă de la început. Treptat, CSALB și-a crescut foarte mult cifrele de performanță, încrederea a crescut foarte mult, băncile s-au apropiat foarte tare de acest mecanism, sunt mult mai deschise, clienții noștri au înțeles că aceasta este o întreprindere serioasă, independentă și echilibrată.

Reporter: Domnule Stoica, sunteți unul dintre cei trei conciliatori CSALB care au depășit recent cifra de 200 de negocieri intermediate între consumatori și bănci. Din punctul de vedere al consumatorilor cum a fost privită concilierea la începutul CSALB?

Septimiu Stoica: În construirea și funcționarea CSALB se intersectează mai multe paliere. Unul dintre ele este cel “forat” mai demult, de origine anglo-saxonă, în care neînțelegerile dintre părți nu mai sunt rezolvate în justiția tradițională. În instanța clasică avem timp lung de rezolvare, costuri, o incertitudine asupra rezultatului, există un singur învingător și un învins. Vorbim de un anumit hazard asumat, și mai ales de o traumă. Și atunci, s-a fructificat o idee mai veche: să faci părțile să se înțeleagă. Pe românește spus: să se împace! Este vorba despre un alt model cultural care prinde mai greu în partea aceasta a Europei în care oamenii, entitățile, vor totul sau nimic. Vor să triumfe și chiar să-și umilească adversarul. Al doilea palier a venit pe baza abordărilor Uniunii Europene care și-a propus, între altele, să apere, să ajute cetățenii obișnuiți, consumatorii de servicii financiare.

Reporter: Deci ați văzut din fașă acest proiect. Dacă ar fi să faceți o comparație între anul 2021 și alți ani de funcționare ai Centrului, ce a fost în plus?

Septimiu Stoica: Băncile au parcurs un drum exponențial în această scurtă perioadă de timp. Dacă la consumatori e mai greu să vezi progresul, pentru că nu sunt aceeași oameni angrenați în disputele care trebuierezolvate, băncile sunt actori permanenți ai acestui proces și au parcurs etape frumoase de dezvoltare. La început a fost un episod de negare, ca în mecanismele de apărare psihologice în care dacă nu îți convine ceva, îl negi. Am avut o rezistență tacită, nu mărturisită. Acum nu doar că sunt câștigate de ideea concilierii ca atare, dar au depășit și crisparea aceea legalistă. Cea în care băncile spuneau că tot ceea ce fac este legal și corect. Acum și-au dat seama că nu aceasta este miza, ci o bună relație cu clienții lor, prin optimizarea contractelor pe parcursul activității de creditare.

Reporter: Domnul Dănescu, cum a fost anul 2021, ce provocări au fost pentru sistemul bancar?

Florin Dănescu: Industria bancară a fost, probabil, singura industrie care a oferit și nu a cerut nimic, comparativ cu alte industrii. Noi, băncile, venim după o perioadă în societatea românească în care abordarea legislativă a fost extrem de densă și nu de puține ori adversă unei economii de piață și asta a făcut ca băncile să se închisteze, să aibă o abordare instinctivă de protecție. Când ai o presiune financiară și nu te poți descurca, te aștepți ca și contractul din trecut să se modifice în acord cu realitatea ta. De aceea, pur și simplu, trebuie o abordare individuală, situație cu situație. Pe de altă parte, abordarea legislativă a fost cea care a presat băncile spunând, ca un pat al lui Procust, cum să se rezolve problemele pentru întreaga societate. Abordarea este nefuncțională pentru orice economie de piață.

Reporter: Care ar fi sfaturile dumneavoastră pentru consumatori, cum să abordeze îndatorarea pe termen lung?

Florin Dănescu: Este nevoie decunoaștere și de educație financiară. Și o spun cu respect, pentru că fiecare are profesia lui. Există teoria asimetriei informaționale și percepția societății că cei care dețin mai multă informație au o putere injustă față de ceilalți. Dar informația stă la dispoziția noastră, fiecare trebuie să o procurăm și să o înțelegem. În 50 de ani de comunism toate lucrurile ți se serveau, nu trebuia să pui sub semnul întrebării nimic din ce se întâmplă în jurul tău, nici nu aveai voie. Astăzi trebuie să te informezi, să te autoeduci. Există abordarea long life learning, în care toată viața trebuie să învățăm, să ne mutăm comportamentele. Revenind la contractele din domeniul financiar-bancar, trebuie să înțelegem acest lucru: că achiziția unei case este un contract pe viață. Și socoteala trebuie făcută cu mare atenție. În situația de astăzi cu inflația: o inflație neașteptată, un război lângă noi, cine s-ar fi putut aștepta la așa ceva? Aceste evenimente te fac să împarți la doi când iei o decizie. Te gândești că veniturile tale de astăzi s-ar putea să nu mai crească, s-ar putea chiar să scadă, s-ar putea ca prețurile să crească foarte mult, și când vrei să achiziționezi un produs sau un serviciu pe termen lung, să iei în calcul aceste lucruri. Să fii nu neapărat pesimist, ci precaut. Dacă ai economisi, trebuie să aștepți până la 70 de ani ca să-ți cumperi o casă. A-ți cumpăra acea casă la 30 de ani, are un cost. Este achiziționarea unui bun poziționat în viitor, mai devreme, dar asta înseamnă și renunțarea la alte consumuri viitoare. Adică veniturile tale vor fi mai mici în viitor pentru că va trebui să plătești ratele.

Reporter: Domnule Stoica, ce ați observat în negocierile pe care le-ați avut cu consumatorii și băncile, care este cauza reală a problemelor?

Septimiu Stoica: Relațiile acestea contractuale, în general cele de creditare, trebuie înțelese mai profund, trebuie depășite prejudecățile. Încerc să le explic consumatorilor și paradigma economică în care funcționează banca. Faptul că acesta este modus vivendi pentru ea: să dea bani cu împrumut și să și-i recupereze. Cât despre consumatori, trebuie să existe înțelegerea faptului că tu din viitor te ajuți pe tine din prezent! Mai trebuie învinsă și o prejudecată culturală rămasă la noi, cu privire la rolul nefast al compromisului. Aud nu știu câți oameni că ei sunt oameni dintr-o bucată, ei nu fac compromisuri.  Dimpotrivă, viața este făcută numai din compromisuri, trebuie să ne însușim această tehnică! Când mergi pe stradă și în aglomerație înaintezi mai greu din cauza unui om din fața ta sau chiar îl atingi, faptul că din asta nu izbucnește un război între noi, este un compromis pe care îl facem!

Reporter: În acest sens, ce sfaturi ați avea pentru consumatori, ce atitudini trebuie evitate ca să aibă mai mult succes în negociere?

Septimiu Stoica: Să nu se încarce de prejudecăți, în primul rând. A faptului că ei sunt în poziția de victime ale unei economii sălbatice. Nu mai trăim în paradigma asta de acum 200 de ani cu societatea capitalistă devoratoare și așa mai departe. Este o societate cu regulile sale și este cea mai bună dintre societățile posibile, așa cum spunea Winston Churchill, pentru că nu există alta mai bună. În negociere nu trebuie să urmărești o politică de totul sau nimic! Negocierea înseamnă cedări de ambele părți. Eu încerc să insuflu părților aflate în negociere că nu mai avem echipa A care joacă împotriva echipei B. Ci avem o singură echipă care lucrează cu un obiectiv comun, acela de a găsi o soluție.

Reporter: Consumatorii așteaptă siguranță, mai ales în perioada aceasta de război și de panică. Avem nevoie de o ancoră de care să ne ținem bine.

Florin Dănescu: Întreaga societate, cu instrumentele sale de decizie, de protecție, de economie de piață, trebuie să conlucreze la mecanismul siguranței. Uităm în dialogul nostru că băncile oferă siguranță nu doar clienților debitori care iau credite, ci și celor care au depozite și economisesc o viață întreagă. Peste 10 milioane de clienți au depozite. O bancă funcționează cu 90% resurse atrase de la deponenți. Iată, 10 milioane de deponenți cărora în România le oferim siguranță. Nu au fost semne de întrebare, nu au fost emoții și nici nu vor fi! Pe partea cealaltă sunt 1 milion și 200 de mii de debitori care cer și ei siguranță în viitor, într-un contract pe 20 de ani. Într-o lume total impredictibilă. În acești 6 ani băncile au fost tot mai deschise, observând că se poate. Din 10 negocieri în cadrul CSALB, 9 se încheie cu acceptarea de către părți a soluției propusă de conciliator. Ceea ce este excepțional, 90%. Apoi, faptul că s-a coborât în termenul de conciliere la 33 de zile, cu 40% mai jos decât anul trecut, arată nu doar buna funcționare a CSALB, a specialiștilor, ci și faptul că s-a reușit depășirea acestui decalaj de încredere. Fiți siguri că industria bancară este printre primii actori care susțin societatea românească și cu această perspectivă: a generozității. Dar ea nu se poate vinde, nu se poate publica!

Reporter: Dacă ar fi să trimiteți un mesaj către colegii din sistemul bancar, care ar fi acesta?

Florin Dănescu: Îmi pun și eu încrederea la bătaie spunând că și ei trebuie să aibă mai multă încredere și să fie mai deschiși pentru funcționarea acestui mecanism pus la dispoziție de CSALB.Merită investit mai mult și reduși timpii de așteptare.

Septimiu Stoica: Euaș milita, aș încerca orice, ca încrederea să devină o componentă a societății românești. Mi-aș dori ca, consumatorii, să creadă în instituția aceasta, inclusiv asociațiile lor să renunțe la suspiciunile pe care par, din diferite motive a le avea. Să ne stimulăm emoțiile bune, constructive și să ne dăm seama că lumea este așa cum ne-o construim. CSALB încearcă să introducă o paradigmă nouă în societatea românească prin care să depășim războiul tuturor împotriva tuturor. A avea neînțelegeri este absolut uman. Problema este să nu le transformăm în războaie. Iar concilierea, mijloacele acestea de a negocia, de a discuta, reprezintă un efort în care trebuie să ne angrenăm conștient.

Continue Reading

Stiri

COMUNICAT DE PRESĂ – Răspuns la articolele publicate începând cu data de 09 iunie 2022

În urma publicării unor articole ce conțin numele clientului pe care îl reprezint, respectiv Onilă Corneliu, episcop retras al Hușilor, începând cu data de 9 iunie 2022, vă adresez următoarele:

            Articolele în discuție conțin, printre altele, următoarele formulări: “am convins un polițist (…) să relateze public ce s-a întâmplat”, “știe, deci, totul din interior” (anexa 1), “până ca fostul polițist judiciar (nume prenume) să relateze pentru (numelepublicației)împrejurările exacte ale…” (anexa 2). Acestea sunt câteva exemple de formulări, din articolele în discuție, preluate ulterior de mass media, asupra cărora doresc să atrag atenția opiniei publice.

            Deși înțelegem dorința de senzațional și posibilele beneficii obținute ca urmare a publicării acestor materiale, consider că este responsabilitatea mea, în calitate de avocat, să subliniez că aceste formulări acreditează mai multe idei periculoase, printre care aceea că împrejurările exacte pot fi stabilite prin relatarea unei singure persoane, așa cum rezultă din formularea: “știe, deci, totul din interior”.

            În prezent, procesul se află în faza instanței de fond. Adresăm invitația, tuturor celor interesați, de a respecta mecanismul justiției și de a nu alimenta idei periculoase și false pentru întreaga societate. Credem cu tărie că numai în cadrul justiției se pot stabili împrejurările exacte, pe baza probelor, sub garanția legilor în vigoare.

Cu deosebit respect,

Avocat A. Boghiu

Continue Reading

Economic

Alexandru Păunescu: „De la BNR am spus mereu băncilor să renunțe la soluțiile standardizate, fără suflet”

Alexandru Păunescu – directorul juridic al BNR și reprezentantul Băncii Centrale în Colegiul de Coordonare al CSALB, în dialog cu Radu Rizoiu – conciliator onorific CSALB, avocat, Profesor universitar și Irina Chițu – analist financiar.

  • „CSALB a apărut când era nevoie de un actor care să detensioneze relația dintre consumatori și bănci, devenită dintr-o dată confruntativă” (Alexandru Păunescu)
  • „Rolul CSALB ar putea crește în perioada următoare! Situația actuală se poate transforma dintr-o problemă de lichiditate, așa cum a fost în 2020, în una de solvabilitate” (Alexandru Păunescu)
  • „De foarte multe ori ca să intri în legătură cu un operator call-center de la bancă trebuie să ai o răbdare de fier. La CSALB oamenii au parte de o interfață umană” (Alexandru Păunescu)
  • „Multe bănci au început să copieze mecanismul CSALB la nivel intern. Au învățat că dacă se deschid și comunică cu consumatorii care au niște plângeri, ambele părți au de câștigat! ” (Radu Rizoiu)
  • „Mai important decât cum este redactat contractul, este dorința băncii de a discuta cu consumatorul respectiv și a-l păstra drept client” (Alexandru Păunescu)

PODCAST CSALB Ep.9 | “Băncile trebuie să renunțe la soluțiile standardizate, fără suflet”

Reporter: Sunteți unul dintre fondatorii CSALB. Cum a început totul în urmă cu 6 ani?

Alexandru Păunescu: Această construcție numită CSALB nu a pornit de la o idee strălucită pe care am avut-o noi ca români, ci pentru că trebuia să transpunem o directivă europeană. Inițiativa băncilor de a înființa o structură independentă a pornit greu, mai ales că era și un context nefavorabil băncilor la acel moment. În perioada 2014-2015 a fost o avalanșă de atitudine negativă împotriva băncilor și o neîncredere sădită în sistemul bancar. Citez un parlamentar de atunci care spunea că actele legislative sunt de pedepsire a băncilor.Ideea a pornit, de fapt, de la a avea o alternativă la ceea ce se întâmpla în acel moment în ceea ce privește protecția consumatorului. Teoretic, contextul în care a apărut CSALB a fost unul favorabil, pentru că era nevoie de un actor care să detensioneze relația dintre consumatori și bănci, devenită dintr-o dată confruntativă. Un alt avantaj era acela că negociere era intermediată de un conciliator, adică de un specialist care știe ce se întâmplă în sistemul financiar-bancar. Acest lucru a devenit mai valoros chiar decât gratuitatea pe care o au consumatorii în cadrul concilierii, pentru că este mai important ca un serviciu să fie profesionist, decât gratuit.

Reporter: Domnule Rizoiu, cum ați simțit că a evoluat utilitatea acestui Centru până în prezent?

Radu Rizoiu: În piață era o lipsă de încredere acută sau acutizată în ambele direcții. Consumatorii nu mai aveau încredere în bănci pentru că percepuseră că băncile își urmează doar propriul interes comercial și nu vor să piardă, ci să arunce toate pierderile pe umerii consumatorilor. Băncile nu aveau încredere pentru că se confruntaseră cu consumatori care pur și simplu încercau să profite de un cadru normativ care începea să le fie favorabil. În acest sistem lipsa încrederii este distructivă total. Însă afacerea bancară, operațiunile de bancă se bazează pe încredere. Fără încredere nu există credit. Și dacă nu există credit, banca rămâne fără obiectul de activitate. În acest context CSALB a venit ca o gură de oxigen dar a întâlnit reticența ambelor părți, la început. Consumatorii ziceau: aha, asta e o șmecherie inventată de bănci. Băncile spuneau: de ce să facem noi ceva pe care să-l și plătim, ca să se întoarcă împotriva noastră? Ne tragem un glonț în picior!

Reporter: Cum erau concilierile în primii ani de funcționare a Centrului?

Radu Rizoiu: Când mă întâlneam cu consumatorul pentru discuții, acesta venea cu un dosar mare și spunea: conform legii cu numărul X, banca a folosit clauze abuzive. Îl întrebam de unde știe asta. Îmi răspundea că a citit pe forumuri. Când mă întâlneam cu banca venea și ea cu același gen de discurs: conform legii, clauza este legală. Culmea, era aceeași lege. Îi întrebam pe ce se bazează și spuneau că pe statistică: din 100 de procese, câștigaseră 95. De aici trăgeau concluzia că acea clauză este bună, fără să mai ia în calcul cele 5 procese în care pierduseră. Ceea ce le spuneam era că în cadrul CSALB nu încercăm să vedem dacă o clauză a fost corectă, ci să vedem dacă se poate găsi o soluție echitabilă. Și cred că acesta este și punctul forte al CSALB. Din păcate, în Codul Civil echitatea apare abia pe ultimul loc: dacă nu ai reușit prin lege să rezolvi problema, poți să te duci și la echitate. Sau, atunci când legea e neclară, vei alege acea interpretare care să fie și echitabilă. Este cumva lăsată la urmă. Judecătorul chiar dacă este independent, se supune legii. El nu poate să iasă din cadrul legii, versus un conciliator care încearcă să găsească o soluție acceptată de ambele părți. Aici este cheia. Pentru că acea soluție nu mai este îngrădită de limitele legii! De ce nu mai este îngrădită? Pentru că fiind agreată de ambele părți, devine contract. Devine înțelegerea părților. Și legea însăși recunoaște contractul, legea părților, legea privată!

Reporter: Care este dosarul de conciliere care v-a adus cea mai mare satisfacție?

Radu Rizoiu: O numesc povestea șoferului de autobuz deoarece consumatorul asta era, șofer la STB. Când am discutat cu el mi-a spus că și-a luat un apartament de trei camere, la ultimul etaj, într-un bloc de la marginea Capitalei. Deși la început i s-a părut o alegere bună, și-a dat seama că s-a întins mai mult decât îi era plapuma, chiar dacă nu aruncase cu banii. Creditul era în franci, că doar așa a putut lua împrumutul atunci, iar între timp pur și simplu nu mai putea să plătească ratele. Omul își luase al doilea job și nivelul de stres și de oboseală la care ajunsese punea în pericol inclusiv pasagerii din autobuzul pe care îl conducea zi de zi. A venit la mine cu niște tabele pe care și le făcuse în care erau scrise veniturile, cheltuielile, rata și mi-a arătat calcule potrivit cărora trebuia să se încadreze cu cheltuielile sub un anumit plafon în lei, pentru că veniturile lui erau în lei. Deci, omul își făcuse calculele cu un bun simț remarcabil! După mai multe discuții am reușit să structurăm o soluție cu mai multe componente: se mai reducea o parte din credit, se convertea din CHF în lei, se modifica și la nivelul comisioanelor și al dobânzilor. Am pus mâna imediat pe telefon, l-am sunat pe consumator și îmi amintesc că era la mare. A luat trenul, s-a întors în București, a semnat documentele și a obținut exact ceea ce își dorea.

Reporter: Cum se raportează acum cele două părți la conciliere?

Alexandru Păunescu: Există deja câteva mii de dosare soluționate în CSALB. Beneficiile medii per dosar s-au dublat în ultimii ani, ajungând în 2021 la 4.300 de euro. Consumatorii trebuie să înțeleagă faptul că nu e ca și cum ar fi câștigat în fața băncii sau banca în fața consumatorului, ci că ambele părți au ajuns la o soluție de mijloc, prin negociere, la un numitor comun. De exemplu, fiecare bancă și fiecare IFN au pe site un număr de telefon pentru relația cu consumatorul. De foarte multe ori ca să intri în legătură cu un operator de la banca respectivă trebuie să ai o răbdare de fier. De aceea, mulți dintre consumatorii care vin la CSALB au nevoie și să ventileze, să spună care e problema lor, ce anume li s-a întâmplat. La Centru au parte de o interfață umană, de o persoană care le vorbește de creditul și problemele lor. Noi, cei de la Banca Națională a României, am spus întotdeauna că este necesar ca băncile să se aplece asupra fiecărui dosar, caz cu caz, și să fie limitate, pe cât se poate, variantele la grămadă, standardizate, într-o reglementare fără suflet. Nu în ultimul rând remarc cu surprindere că multi dintre angajații din bănci încă nu au auzit de existența CSALB, încă sunt oameni uimiți când află despre CSALB. Însă, această modalitate de soluționare aternativă a unui litigiu dintre un consumator și o instituție financiar bancară creează punți, crează încredere. Pentru că un consumator, dacă are o problemă, știe că o poate rezolva mult mai simplu.

Reporter: Cum se raportează acum băncile la conciliere?

Alexandru Păunescu: Un câștig important este că CSALB a determinat instituțiile financiare să-și creeze intern fluxuri operaționale care să se refere specific la rezolvarea reclamațiilor venite prin CSALB. Înainte, o cerere avea un parcurs anevoios la nivelul unei instituții financiare: ajungea la cel mai înalt nivel, ca apoi să coboare către cei care trebuiau să rezolve respectiva reclamație. Acum mandatul e mai larg, au reprezentanți care vin în concilieri, acei oameni știu despre ce este vorba. O altă chestiune a fost să fie exclus departamentul juridic din conciliere. Nu e importat cum e redactat contractul, ci cât de mult este dispusă banca să discute cu consumatorul respectiv și să îl păstreze drept client. O bancă nu poate spune că a câștigat un război în instanță cu un client, pentru că, de fapt, banca a pierdut acel client.

Radu Rizoiu: Multe bănci au început să copieze mecanismul CSALB la nivel intern. Cum spunea și domnul Păunescu, anumite dosare le rezolvă ei intern. Au învățat că dacă se deschid și comunică cu consumatorii care au niște plângeri, ambele părți au de câștigat! Nu pierd nimic, nu le cad galoanele dacă stau și vorbesc cu omul să vadă despre ce este vorba! Cazurile mai simple le rezolvă băncile, iar la CSALB au început să ajungă doar cazurile mai complicate, care necesită soluții mai complexe, personalizate. Există o istorie acum, după 6 ani. CSALB a devenit o instituție. Nu o instituție publică, ci în sensul în care este o structură cu o anumită personalitate și că poate face ceea ce promite să facă. Am avut cazuri, de exemplu, în care consumatorul a venit pentru că voia să afle niște informații. Și banca a oferit acele informații pe care inițial nu le oferise când consumatorul a făcut cererea către bancă, pentru că nu înțelesese de ce trebuie să le ofere.

Alexandru Păunescu: Soluționând spețele, conciliatorii fac și educație financiară, oamenii află pur și simplu cum funcționează o bancă, un contract, ce sunt clauzele din contract. Întorcându-mă la rolul CSALB este posibil să crească în perioada următoare! Din păcate suntem în mijlocul unor turbulențe care nu mai sunt temporare. Și este posibil ca această situație să se transforme dintr-o problemă de lichiditate, așa cum a fost în 2020, în una de solvabilitate. Provizioanele pe care băncile le fac pentru clienții care nu mai pot plăti sau care au dat banca în judecată reprezintă bani care ar fi putut susține incluziunea financiară și economia, per ansamblu, prin acordarea de împrumuturi și prin finanțări. În legătură cu procesele în care sunt implicate băncile, abia aici departamentele juridice ar putea să intervină și să facă recomandări privind suspendarea judecății și să încerce să rezolve speța respectivă prin CSALB.

Continue Reading

Trending

Copyright © Succes Servicii Integrate SRL